Viața e dulce și fără zahăr - Diabetul zaharat

Diabetul zaharat este una dintre cele mai răspândite boli cronice caracterizată prin tulburări ale metabolismului glucidic cu creșterea nivelului de glicemie.

Glicemia reprezintă concentrația glucozei din sânge. Glucoza provine din alimentele pe care le consumăm fiind combustibilul organismului și joacă un rol foarte important în stimularea secreție de insulină. Insulina este hormonul secretat de pancreas, răspunzător de fixarea glucozei în interiorul tuturor celulelor corpului care au nevoie.

În mod normal, insulina este secretată permanent de pancreas, dar în cantități mai mari după masă, când nivelul glucozei crește ca urmare a consumului de carbohidrați, ea ajunge în fluxul sanguin și se atașează de celulele corpului rezultând o scădere a nivelului de glucoză.

În cazul în care pancreasul nu mai poate produce insulina pentru a susține nivelul glicemiei în limite normale apare diabetul zaharat tip I insulino-dependent. La polul opus apare diabetul zaharat tip II non-insulino-depedent în care pancreasul produce insulina suficientă dar nu este recunoscută de celulele corpului, glucoza din sânge crescând peste limitele normale.

Nivelul glicemiei unei persoane sănătoase este 70-100mg/dl masurată dimineața, pe stomacul gol; nivelul glicemiei este influențat de stresul cotidian și oboseală.
În diagnosticarea bolii, pacientul trebuie să fie cât se poate de explicit și corect în fața medicului specialist în privința simptomelor și semnelor pe care le trăiește.

Aceste simptome includ:

• Sete
• Poliurie (urinare în cantități mari)
• Polifagie (apetit crescut)
• Oboseala, vedere înceţoşată
• Amorțeală la nivelul membrelor, vindecarea lentă a rănilor.

În funcție de tipul de diabet pe care pacientul îl prezintă, medicul specialist indică tratamentul medicamentos, regimul alimentar și educația igieno-dietetică.

Regimul alimentar în diabetul zaharat este indispensabil tratamentului și trebuie să aibă în vedere trei categorii de alimente:

• Alimente interzise: alcool, zahăr, prăjituri, ciocolată nedietetică, siropuri, sucuri îndulcite cu zahăr, unele fructe, și fructe uscate.
  Interacțiunea medicamentoasă între medicametele folosite în diabetul zaharat și alcoolul (fie el în consum acut sau cronic) pot determina efecte adverse foarte neplăcute: greață, vomă, amețeli, dureri de cap.; mai mult alcoolul se poate comporta ca un inhibitor enzimatic adică poate inhiba efectele medicamentelor astfel încât acestea scad în eficacitate.
• Alimente admise dar cântărite: pâinea, paste făinoase , griș, orez, cartofi, lactate.
• Alimente admise fără restricție: carne albă, brânzeturi, legume, ouă.

Regimul alimentar trebuie individualizat în funcție de vârstă, activitate fizică, eventuale boli asociate (obezitatea, HTA). Pacientul diabetic trebuie să fie conștient de importanța efectelor medicamentelor antidiabetice în asociere cu alte medicamente cum ar fi: medicamente pentru astm bronșic (antiasmatice adrenomimetice: adrenalina, efedrina, salbutamol, salmeterol) medicamente pentru scăderea tensiunii (diuretice tiazidice: hidroclorotiazida) deoarece acestea sunt cu efect hiperglicemiant.

Controlul medical periodic și supravegherea continuă a bolnavului diabetic sunt obligatorii la fel și automonitorizarea glicemiei utilizând un glucometru, ce măsoară glicemia din sângele capilar.