Cea mai mare eficacitate se obţine când primul comprimat este luat cât mai curând posibil (dar nu mai târziu de 72 ore) după contactul sexual neprotejat.

Cel de-al doilea comprimat trebuie luat la 12 ore după primul comprimat (pentru informaţii despre eficacitate, vezi pct. 5.1).

Dacă apar vărsături în primele 3 ore de la administrarea unuia dintre comprimate, trebuie administrat imediat un alt comprimat.

Postinor-2 poate fi utilizat în orice moment al ciclului menstrual, cu excepţia cazului în care a întârziat sângerarea menstruală.

1 După utilizarea metodei contraceptive de urgenţă se recomandă utilizarea unei metode de barieră locală (de exemplu prezervativul, diafragma, spermicidele, cupola cervicală) până la începerea următorului ciclu menstrual. Utilizarea Postinor-2 nu constituie o contraindicaţie în ceea ce priveşte continuarea contracepţiei hormonale regulate.

Copii şi adolescenţi

Nu se recomandă utilizarea Postinor-2 la copii.

Datele disponibile referitoare la utilizarea medicamentului de către femei cu vârsta sub 16 ani sunt foarte limitate.

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Contracepţia de urgenţă este o metodă ocazională. Nu trebuie în niciun caz să înlocuiască o metodă contraceptivă cu administrare regulată.

Contracepţia de urgenţă nu previne sarcina în toate cazurile.

Dacă nu se ştie cu siguranţă perioada de timp scursă după ce a avut loc contactul sexual neprotejat sau dacă femeia a avut un contact sexual neprotejat cu peste 72 ore mai devreme în cadrul aceluiaşi ciclu menstrual, este posibil să fi avut loc concepţia. De aceea, administrarea Postinor-2 după un al doilea contact sexual poate fi ineficace în prevenirea sarcinii. Dacă apariţia sângerării menstruale a întârziat cu mai mult de 5 zile sau apare o sângerare anormală la data estimată a sângerării menstruale sau dacă, din orice motiv, este suspectată existenţa sarcinii, trebuie exclusă existenţa acesteia.

De aceea, la pacientele cu risc de sarcină ectopică (antecedente de salpingită sau sarcină ectopică) nu se recomandă administrarea levonorgestrel.

Nu se recomandă utilizarea Postinor-2 la paciente cu disfuncţie hepatică severă.

Sindroamele de malabsorbţie severă, cum ar fi boala Crohn, pot diminua eficacitatea Postinor-2.

Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

După administrarea Postinor-2, ciclurile menstruale sunt, de obicei, normale şi apar la data estimată. Acestea pot să apară, uneori, cu câteva zile mai devreme sau mai târziu decât se estimează. Pacientelor li se recomandă efectuarea unui control medical pentru a se începe sau adopta o metodă de

contracepţie regulată. În cazul în care nu apare sângerarea menstruală în următoarea perioadă în care nu se administrează contraceptive, după utilizarea Postinor-2 în urma contracepţiei hormonale regulate, trebuie exclusă existenţa sarcinii.

Nu se recomandă administrarea repetată în cadrul unui ciclu datorită posibilităţii de apariţie a tulburărilor menstruale.

Date limitate şi neconcludente sugerează că eficacitatea Postinor-2 poate fi redusă odată cu creşterea greutăţii corporale sau a indicelui de masă corporală (IMC), (vezi pct. 5.1). La toate femeile contracepţia de urgenţă trebuie administrată cât mai curând posibil după contactul sexual neprotejat, indiferent de greutatea corporală sau IMC ale femeii.

Postinor-2 nu este la fel de eficace precum metodele obişnuite de contracepţie cu administrare regulată şi utilizarea sa este adecvată doar ca o măsură de urgenţă. Pacientelor care se prezintă la medic după utilizarea repetată a contraceptivului de urgenţă trebuie să li se recomande să utilizeze metode de contracepţie pe o durată îndelungată.

Utilizarea contraceptivului de urgenţă nu înlocuieşte măsurile necesare de prevenire împotriva bolilor cu transmitere sexuală.

Metabolizarea levonorgestrelului este potenţată de către utilizarea concomitentă a inductorilor enzimelor hepatice.

Medicamentele despre care se crede că au capacitatea de a reduce eficacitatea medicamentelor care conţin levonorgestrel includ: barbituricele (inclusiv primidona), fenitoina, carbamazepina, medicamentele pe bază de plante care conţin Hypericum perforatum (sunătoare), rifampicina, ritonavirul, rifabutina, griseofulvina şi efavirenzul.

Medicamentele care conţin levonorgestrel pot creşte riscul de toxicitate a ciclosporinei datorită posibilei inhibări a metabolizării ciclosporinei.

Postinor-2 nu trebuie administrat femeilor gravide. Nu determină întreruperea sarcinii.

În cazul în care sarcina continuă, datele epidemiologice limitate nu au evidenţiat reacţii adverse asupra fătului, dar nu există date clinice cu privire la potenţialele consecinţe în cazul în care se administrează doze mai mari de 1,5 mg levonorgestrel (vezi pct. 5.3).

Levonorgestrelul este excretat în laptele matern. Expunerea potenţială a sugarului la levonorgestrel poate fi redusă dacă femeia care alăptează utilizează comprimatul imediat după alăptare şi nu mai alăptează pentru cel puţin 8 ore după administrarea Postinor-2.

Levonorgestrel creşte posibilitatea dereglărilor de ciclu menstrual, care pot determina, uneori, apariţia ovulaţiei mai devreme sau mai târziu. Aceste schimbări pot cauza modificarea perioadei fertile; cu toate acestea, nu există date pe termen lung cu privire la fertilitate.

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Efectul advers cel mai frecvent raportat este greaţa.

*Profilul sângerărilor poate fi tulburat temporar, dar la majoritatea femeilor următoarea sângerare menstruală va apărea în decurs de 5-7 zile de la data aşteptată.

**Dacă următoarea sângerare menstruală nu apare într-un interval de 5 zile trebuie exclusă prezenţa sarcinii.

În plus, din supravegherea după punerea pe piață au fost raportate următoarele reacţii adverse: Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Foarte rare (<1/10000): erupţie cutanată, urticarie, prurit

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

Foarte rare (<1/10000): dureri pelviene, dismenoree

Tulburări gastro-intestinale

Foarte rare (<1/10000): durere abdominală

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Foarte rare (<1/10000): edem facial

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Nu s-au raportat reacţii adverse grave după ingestia acută a unor doze mari de contraceptive orale. Supradozajul poate determina greaţă şi poate să apară sângerare de întrerupere. Nu există antidoturi specifice, iar tratamentul trebuie să fie simptomatic.

Grupa farmacoterapeutică: Hormonii sexuali şi modulatorii sistemului genital, contraceptive de urgenţă; codul ATC: G03AD01.

Nu se cunoaşte cu certitudine mecanismul de acţiune al levonorgestrelului.

În cazul utilizării conform recomandărilor, se presupune că levonorgestrelul acţionează în principal prin împiedicarea ovulaţiei şi fertilizării dacă a avut loc contact sexual în faza preovulatorie, în care probabilitatea de producere a fertilizării este cea mai mare.

Levonorgestrelul este lipsit de eficacitate dacă procesul de nidare a început.

A fost estimat din rezultatele unui studiu clinic anterior că levonorgestrelul luat în două doze de 750 micrograme la un interval de 12 ore previne 85% dintre sarcinile posibile. Eficacitatea pare să

scadă odată cu creșterea perioadei de începere a tratamentului după contactul sexual (95% în termen de 24 ore, 85% la 24-48 ore, 58% dacă se începe între 48 şi 72 de ore).

Rezultatele din cadrul unui studiu clinic recent au arătat că administrarea concomitentă a două comprimate de 750 micrograme levonorgestrel (în termen de 72 ore de la contactul sexual neprotejat) previne 84% din sarcinile posibile. Nu a existat nicio diferenţă între rata sarcinilor în cazul femeilor care au fost tratate în a treia sau a patra zi după contactul sexual neprotejat (p>0,2).

În cazul utilizării conform recomandărilor, nu este de aşteptat ca levonorgestrelul să inducă modificări semnificative ale factorilor de coagulare şi ale metabolizării lipidelor şi glucidelor.

Datele privind efectul greutăţii corporale mari/IMC mari asupra eficacităţii contraceptive sunt limitate sau neconcludente. În cadrul a trei studii desfăşurate de OMS nu a fost observată o tendinţă de reducere a eficacităţii odată cu creşterea greutăţii corporale/IMC (Tabelul 1), în timp ce în cadrul celorlalte două studii (Creinin et al., 2006 şi Glasier et al., 2010) a fost observată o eficacitate contraceptivă redusă odată cu creşterea greutăţii corporale sau a IMC (Tabelul 2).

Ambele meta-analize au exclus administrarea la un interval mai mare de 72 ore de la contactul sexual neprotejat (adică utilizarea necorespunzătoare de levonorgestrel) şi femeile care au avut ulterior contacte sexuale neprotejate.

Tablul 1: Meta-analiza a trei studii OMS (Von Hertzen et al., 1998 şi 2002; Dada et al., 2010)

Table 2: Meta-analiza studiilor desfăşurate de Creinin et al., 2006 şi Glasier et al., 2010

După administrare orală levonorgestrelul este absorbit rapid şi aproape complet.

Rezultatele studiului de farmacocinetică, care a inclus 16 femei sănătoase, au evidenţiat că, la 2 ore după ingerarea a două doze de 0,75 mg levonorgestrel la interval de 12 ore, s-au observat concentraţii serice maxime ale medicamentului de 13,8 ng/ml.

După atingerea concentraţiei serice maxime, concentraţia levonorgestrelului a scăzut cu o valoare medie a timpului de înjumătăţire prin eliminare de aproximativ 26 ore.

Levonorgestrelul nu este excretat sub formă nemodificată ci sub formă de metaboliţi. Metaboliţii levonorgestrelului sunt excretaţi în proporţii aproximativ egale în urină şi materiile fecale.

Biotransformarea se desfăşoară pe căile cunoscute ale metabolizării hormonilor steroidieni, levonorgestrelul fiind hidroxilat la nivel hepatic, iar metaboliţii sunt excretaţi sub formă de glucuronoconjugaţi.

Nu se cunosc metaboliţi cu activitate farmacologică.

Levonorgestrelul este legat de albuminele plasmatice şi de globulina de legare a hormonilor sexuali (SHBG). Doar aproximativ 1,5% din concentraţia serică totală este prezentă sub formă de hormon steroidian liber, 65% fiind legat specific de SHBG.

Biodisponibilitatea absolută a levonorgestrelului a fost determinată ca fiind de aproximativ 100% din doza administrată.

Aproximativ 0,1% din doza administrată la mamă poate fi administrată sugarului prin intermediul laptelui matern.

Experimentele efectuate la animale cu levonorgestrel au arătat virilizarea fătului feminin la doze mari. Datele preclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om, în plus faţă de cele menţionate la alte puncte din acest RCP.