Indicații

• Prevenirea secundară a infarctului miocardic.

• Prevenirea morbidității cardiovasculare la pacienții cu angină pectorală stabilă.

• Antecedente de angină pectorală instabilă, cu excepția utilizării în timpul fazei acute.

• Prevenirea ocluziei grefei după după bypass aorto-coronarian (CABG).

• Angioplastie coronariană, cu excepția utilizării în timpul fazei acute.

• Prevenirea secundară a accidentelor vasculare cerebrale ischemice tranzitorii (AIT) și accidentelor vasculare cerebrale ischemice (AVC), cu condiția să fie excluse hemoragiile intracerebrale.

  Acid acetilsalicilic Krka 75 mg nu este recomandat în situații de urgență. Este restricționat la prevenirea secundară, cu tratament cronic.

Dozaj

Doze Adulți

Prevenirea secundară a infarctului miocardic:

Doza recomandată este de 75-160 mg o dată pe zi.

Prevenirea morbidității cardiovasculare la pacienții cu angină pectorală stabilă:

Doza recomandată este de 75-160 mg o dată pe zi.

Antecedente de angină pectorală instabilă, cu excepția utilizării în timpul fazei acute:

Doza recomandată este de 75-160 mg o dată pe zi.

Prevenirea ocluziei grefei după după bypass aorto-coronarian (CABG):

Doza recomandată este de 75-160 mg o dată pe zi.

Angioplastie coronariană, cu excepția utilizării în timpul fazei acute:

Doza recomandată este de 75-160 mg o dată pe zi.

Prevenirea secundară a accidentelor vasculare cerebrale ischemice tranzitorii (AIT) și accidentelor vasculare cerebrale ischemice (AVC), cu condiția să fie excluse hemoragiile intracerebrale:

Doza recomandată este de 75-325 mg o dată pe zi.

Acid acetilsalicilic Krka should not be used at higher doses unless advised by a doctor, and the dose should not exceed 325 mg a day.

For dosage, national and local treatment guidelines should be taken into account.

Pacienți vârstnici

În general, acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu precauție la pacienții vârstnici care sunt predispuși la reacții adverse. În absența insuficienței renale sau hepatice severe, este recomandată doza uzuală (vezi pct. 4.3 și 4.4). Tratamentul trebuie revizuit la intervale regulate.

Copii și adolescenți

Acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat la copii și adolescenți cu vârsta mai mică de 16 ani, cu excepția cazului în care este recomandat de către un medic şi atunci când beneficiile depășesc riscurile (vezi pct. 4.4).

Mod de administrare Pentru administrare orală.

Comprimatele trebuie înghițite întregi cu o cantitate suficientă de lichide (1/2 pahar cu apă). Datorită învelișului gastrorezistent, comprimatele nu trebuie zdrobite, rupte sau mestecate, deoarece învelișul previne efectul iritant asupra intestinului.

Duration of administration:

Long-term treatment with the lowest possible dose.

Contraindicații

• Hipersensibilitate la compușii acidului salicilic sau la inhibitorii prostaglandin-sintetazei (de exemplu, anumiți pacienți cu astm bronșic pot prezenta un episod acut sau pot leșina) sau la oricare dinstre excipienții enumerați la pct. 6.1.

• Ulcer gastro-duodenal activ sau antecedente de ulcer gastro-duodenal recurent și/sau hemoragie gastrică/intestinală, sau alte tipuri de sângerare cum sunt hemoragiile vasculare cerebrale

• Diateză hemoragică; tulburări de coagulare cum sunt hemofilia și trombocitopenia

• Insuficiență hepatică severă

• Insuficiență renală severă

• Insuficiență cardiacă severă

• Administrarea de doze de 100 mg pe zi sau mai mari în timpul celui de al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6)

• Administrare concomitent] cu metotrexat utilizat la doze mai mari de 15 mg pe săptămână (vezi pct. 4.5)

Atenționări

Acid acetilsalicilic Krka 75 mg nu este adecvat pentru a fi utilizat ca antiinflamator / analgezic / antipiretic.

Este recomandat pentru utilizare la adulți și adolescenți cu vârsta peste 16 ani.

Acest medicament nu este recomandat pentru a fi utilizat la copii și adolescenți cu vârsta mai mică de 16 ani, decât dacă beneficiile așteptate depășesc riscurile.

Acidul acetilsalicilic poate fi un factor care contribuie la apariția sindromului Reye la unii copii.

Există un risc crescut de hemoragie, în special în timpul sau după intervențiile chirurgicale (chiar și în cazul unor proceduri minore, de exemplu extracții dentare). Trebuie utilizat cu precauție înainte de intervențiile chirurgicale, inclusiv extracții dentare. Poate fi necesară întreruperea temporară a tratamentului.

Acid acetilsalicilic Krka 75 mg nu este recomandat în timpul menoragiei, deoarece poate crește sângerarea menstruală.

Acid acetilsalicilic Krka 75 mg trebuie utilizat cu precauție în cazurile de hipertensiune arterială și atunci când pacienții au antecedente de ulcer gastric sau ulcer duodenal sau episoade hemoragice sau sunt trataţi concomitent cu anticoagulante.

Pacienții trebuie să raporteze medicului lor orice simptome hemoragice neobișnuite. Dacă apar hemoragii gastrointestinale sau ulcerații, tratamentul trebuie întrerupt.

Acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu insuficiență renală sau hepatică moderată (și este contraindicat dacă insuficiența renală sau hepatică este severă), sau la pacienții deshidratați, deoarece utilizarea de AINS poate duce la deteriorarea funcției renale. Testele pentru funcția hepatică trebuie efectuate periodic la pacienții care prezintă insuficiență hepatică ușoară sau moderată.

Acidul acetilsalicilic poate provoca bronhospasm și episoade acute de astm bronşic sau alte reacții de hipersensibilitate. Factorii de risc sunt astmul bronşic, febra fânului, polipii nazali sau bolile respiratorii existente. De asemenea, această atenţionare este valabilă la pacienții care prezintă reacții alergice la alte substanțe (de exemplu, cu reacții cutanate, mâncărimi sau urticarie).

În asociere cu utilizarea de acid acetilsalicilic au fost raportate rar reacții cutanate grave, inclusiv sindrom Steven-Johnson, (vezi pct. 4.8). Tratamentul cu Acid acetilsalicilic Krka trebuie întrerupt la prima apariție a erupției cutanate, leziunilor mucoaselor, sau la orice semn de hipersensibilitate.

Pacienții vârstnici sunt în mod special sensibili la efectele adverse ale AINS, inclusiv la acid acetilsalicilic, în special sângerări gastrointestinale sau perforații care pot fi letale (vezi pct. 4.2). În cazul în care este necesar tratament prelungit, pacienții trebuie monitorizaţi periodic.

Tratamentul concomitent cu Acid acetilsalicilic Krka și alte medicamente care influenţează hemostaza (de exemplu anticoagulante cum este warfarina, substanţe cu efect trombolitic și antiplachetar, medicamente antiinflamatoare și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei) nu este recomandat decât dacă este strict indicat, deoarece acestea pot crește riscul de hemoragie (vezi pct. 4.5). Dacă acest tratament concomitent nu poate fi evitat, se recomandă observarea atentă a semnelor de sângerare și monitorizarea timpului de sângerare.

Se recomandă prudență la pacienții cărora li se administrează concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație, cum sunt corticosteroizi cu administrare orală, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și deferasirox (vezi pct 4.5).

Acidul acetilsalicilic administrat în doze mici reduce excreția acidului uric. Din cauza acestui fapt, pacienții care au tendința de a avea o excreție redusă de acid uric pot prezenta episoade acute de gută (vezi pct. 4.5).

Acid acetilsalicilic Krka trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază.

În cazul utilizării concomitente cu medicamente sulfonilureice şi insulină, riscul de efect hipoglicemiant poate fi potențat de Acid acetilsalicilic Krka (vezi pct 4.5).

Acest medicament conține lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Acid acetilsalicilic Krka 75 mg conține colorantul galben amurg (E110), care poate determina reacții alergice.

Acid acetilsalicilic Krka 160 mg conține lecitină din soia, care poate fi o sursă de proteină din soia și nu trebuie administrată la pacienții alergici la soia sau la arahide, din cauza riscului de reacții de hipersensibilitate.

Interacțiuni

Administrare concomitentă contraindicată

Metotrexat (utilizat la doze >15 mg pe săptămână):

Administrarea concomitentă a medicamentelor metotrexat și acid acetilsalicilic, crește toxicitatea metotrexatului, din cauza scăderii clearance-ului renal al metotrexatului de către acidul acetilsalicilic. Prin urmare, utilizarea concomitentă a metotrexatului (la doze >15 mg pe săptămână) cu Acid acetilsalicilic Krka este contraindicată (vezi pct. 4.3).

Administrare concomitentă care nu este recomandată

Substanţe cu efect uricozuric, de exemplu probenecid, sulfinpirazonă

Salicilații inversează efectul substanţelor cu efect uricozuric din cauza inhibării resorbției tubulare. Această administrare concomitentă trebuie evitată.

Administrare concomitentă care necesită precauții la utilizare sau care trebuie luată în considerare

Anticoagulante și trombolitice, de exemplu derivați de cumarină cum sunt warfarină, heparină, alteplază

Risc crescut de sângerare din cauza inhibării funcției trombocitelor, leziuni ale mucoasei duodenale și înlocuire a anticoagulantelor orale de pe siturile de legare de la nivelul proteinelor plasmatice. Timpul de sângerare trebuie monitorizat (vezi pct. 4.4).

În mod special, la pacienții cu accident cerebral vascular acut tratamentul cu acid acetilsalicilic nu trebuie inițiat în primele 24 ore după terapia cu aleptază. Utilizarea concomitentă nu este recomandată.

Substanţe antiplachetare (de exemplu clopidogrel, ticlopidină, dipiridamol sau cilostazol) și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS; cum sunt sertralină sau paroxetină)

Risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4).

Antidiabetice, de exemplu sulfonilureice și insulină

Salicilații pot crește efectul hipoglicemic al medicamentelor antidiabetice. Astfel, ajustarea dozei medicamentului antidiabetic, prin reducerea acesteia, poate fi adecvată în cazul în care sunt utilizate concomitent doze mari de salicilați. Este recomandată monitorizarea intensivă a glicemiei.

Digoxină și litiu

Acidul acetilsalicilic afectează excreția renală a digoxinei și litiului, ducând la creșterea concentrațiilor plasmatice ale acestora. Se recomandă monitorizarea concentrațiilor plasmatice ale digoxinei și litiului la începerea și încheierea tratamentului concomitent cu acid acetilsalicilic. Poate fi necesară ajustarea dozelor.

Diuretice și antihipertensive

AINS pot scădea efectele antihipertensive ale diureticelor și ale altor medicamente antihipertensive. Tensiunea arterială trebuie monitorizată strict. Administrarea concomitentă cu inhibitori ai ECA, antagoniști ai receptorilor angiotensinei II și blocante ale canalelor de calciu crește riscul de insuficiență renală acută.

Diuretice de ansă: risc de insuficiență renală acută, datorită reducerii filtrării glomerulare prin scăderea sintezei renale de prostaglandine.

Se recomandă hidratarea pacientului și monitorizarea funcției renale la începutul tratamentului. De asemenea, în cazul administrării concomitente cu verapamil, timpul de sângerare trebuie monitorizat.

Inhibitori ai anhidrazei carbonice (acetazolamidă)

Administrarea concomitentă poate duce la acidoză severă și toxicitate crescută la nivelul sistemului nervos central.

Corticosteroizi cu administrare sistemică

Riscul de ulcerație și sângerare gastrointestinală poate fi crescut atunci când acidul acetilsalicilic este administrat concomitent cu corticosteroizi (vezi pct. 4.4).

Metotrexat (utilizat la doze <15 mg pe săptămână):

Administrarea concomitentă de metotrexa și acid acetilsalicilic poate crește toxicitatea hematologică a metotrexatului, din cauza scăderii clearance-ului renal al metotrexatului de către acidul acetilsalicilic. În primele săptămâni de administrare concomitentă trebuie verificat săptămânal numărul celulelor sanguine. În cazul unei insuficiențe renale moderate, precum și în cazul pacienților mai în vârstă trebuie efectuată o monitorizare atentă.

Alte AINS

Risc crescut de ulcerații și sângerări gastrointestinale, din cauza efectelor sinergice.

Ibuprofen

Datele din studiile experimentale sugerează că ibuprofenul, în cazul utilizării concomitente, poate inhiba efectul asupra agregării plachetare al dozelor mici de acid acetilsalicilic. Cu toate acestea, numărul limitat al acestor date şi incertitudinea legată de extrapolarea datelor obţinute ex vivo la

situaţiile clinice au împiedicat stabilirea unei concluzii ferme cu privire la utilizarea regulată de ibuprofen şi nu se anticipează efecte clinice relevantke în cazul utilizării ocazionale (vezi pct. 5.1)

Ciclosporină, tacrolimus

Utilizarea concomitentă de AINS și ciclosporină sau tacrolimus poate crește efectul nefrotoxic al ciclosporinei și tacrolimusului. Funcția renală trebuie monitorizată în cazul utilizării concomitente a acestor substanţe cu acid acetilsalicilic.

Valproat

Acidul acetilsalicilic a fost raportat că reduce legarea valproatului de albumina plasmatică, crescând astfel concentrațiile plasmatice ale valproatului liber la starea de echilibru.

Fenitoină

Salicilații reduc legarea fenitoinei de albumina plasmatică. Acest lucru poate duce la scăderea concentrațiilor plasmatice totale de fenitoină, dar creşte fracţia de fenitoină liberă. Concentrația plasmatică a fenitoinei nelegate și, prin urmare, efectul terapeutic nu par să fie semnificativ modificate.

Alcool

Administrarea concomitentă de alcool etilic și acid acetilsalicilic crește riscul de sângerare gastrointestinală.

Sarcina

Sarcina

Doze mici (până la 100 mg pe zi):

Studiile clinice indică faptul că dozele de până la 100 mg pe zi pentru utilizare obstretică limitată, care necesită monitorizare specializată, par să fie sigure.

Doze de 100- 500 mg pe zi:

Nu există experiență clinică suficientă în ceea ce privește utilizarea dozelor de peste 100 mg pe zi până la 500 mg pe zi. Prin urmare, recomandările de mai jos pentru doze de 500 mg pe zi și mai mari se aplică, de asemenea, și pentru dozele cuprinse în acest interval.

Doze de 500 mg pe zi și mai mari:

Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și/sau dezvoltarea embrionară/fetală. Datele din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și de malformații cardiace și gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine la începutul sarcinii. Riscul absolut de apariție a malformațiilor cardiovasculare a crescut de la mai puțin de 1%, până la aproximativ 1,5 %. Se presupune că riscul crește odată cu doza și durata tratamentului. La animale, s-a demonstrat că administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine duce la creșterea numărului de pierderi pre- și post-implantare și letalitate embrio-fetală. În plus, la animalele la care s- a administrat un inhibitor al sintezei de prostaglandine în timpul perioadei de organogeneză, s-a raportat incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv cardiovasculare. În timpul primului și celui de al doilea trimestru de sarcină, acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat decât dacă este absolut necesar. În cazul în care acidul acetilsalicilic este utilizat de către o femeie care încearcă să conceapă un copil, sau care se află în primul sau al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie să fie cât mai mică și durata tratamentului cât mai scurtă posibil.

În timpul celui de al treilea trimestru de sarcină toți inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune fătul la:

• toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară);

• disfuncție renală, care poate progresa spre insuficiență renală cu oligohidroamnioză; Mama și nou-născutul, la sfârşitul sarcinii pot fi expuși la:

  • posibilă prelungire a timpului de sângerare, un efect antiagregant care poate să apară chiar și la doze foarte mici.

  • inhibarea contracțiilor uterine, care duce la întârzierea sau prelungirea travaliului.

În consecință, acidul acetilsalicilic la doze de 100 mg pe zi și mai mari este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină.

Alăptarea

Cantități mici de salicilați și metaboliții lor se elimină în laptele matern. Deoarece până în prezent nu au fost raportate reacții adverse pentru copil, utilizarea pe termen scurt a dozelor recomandate nu necesită întreruperea alăptării. În cazul utilizării pe termen lung și/sau administrării unor doze mai mari, alăptarea trebuie întreruptă.

Condus auto

Nu au fost efectuate studii cu privire la efectul Acid acetilsalicilic Krka asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.

Pe baza proprietăților farmacodinamice ale acidului acetilsalicilic și a recțiilor adverse, nu este de așteptat nicio influență asupra reactivității și capacității de a conduce vehicule și de a folosi utillaje.

Reacții adverse

• Foarte frecvente (≥ 1/10)

  - Frecvente (≥ 1/100 și <1/10)

• Mai puțin frecvente (≥ 1/1000 și < 1/100)

  - Rare (≥ 1/10000 și < 1/1000)

• Foarte rare (< 1/10000)

• Cu frecvență necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).