Acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat pentru mai mult de 3 zile (pentru febră) şi 3-4 zile (pentru durere) fără recomandarea medicului.

1 comprimat efervescent ca doză unică, repetând în funcţie de necesităţi la intervale de 4-8 ore, dacă este necesar. Doza zilnică maximă nu trebuie să depășească 3 comprimate efervescente, corespunzător la 2400 mg acid acetilsalicilic.

Doza zilnică recomandată de acid acetilsalicilic pentru copii este de 60 mg/kg masă corporală, împărţită în 2-3 doze, echivalent cu 15 mg/kg la fiecare 6 ore.

Este posibil ca doza crescută din ASPIRIN PLUC C FORTE (800 mg acid acetilsalicilic / 480mg acid ascorbic) să nu fie adecvată pentru tratamentul adolescenţilor.

Alte medicamente care conţin doze mai mici de acid acetilsalicilic sunt disponibile pentru utilizare la această categorie de populaţie.

Copii (cu vârsta mai mică de 12 ani) :

ASPIRIN PLUS C FORTE nu trebuie sa fie administrat copiilor cu vârsta mai mică de 12 ani. În caz de administrare acidentală va rugăm sa consultaţi punctul 4.4 « Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare » şi punctul 4.9 « Supradozaj ».

Acidul acetilsalicilic trebuie să fie utilizat cu precauţie la pacienţii vârstnici din cauza potenţialului de co-morbiditate sau greutății corporale scăzute (Vezi pct. 4.3 şi 4.4). Trebuie utilizată cea mai mică doză eficace.

Acidul acetilsalicilic trebuie să fie utilizat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată (Vezi pct. 4.4). Se recomandă reducerea dozei sau prelungirea intervalelor de dozare. Acidul acetilsalicilic este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (Vezi pct. 4.3)

Acidul acetilsalicilic trebuie să fie utilizat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată sau insuficienţă cardiovasculară (Vezi pct. 4.4). Se recomandă reducerea dozei sau prelungirea intervalelor de dozare.

Acidul acetilsalicilic este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă renală severă sau insuficienţă cardiacă severă necompensată (Vezi pct. 4.3).

Administrare orală. Comprimatele efervescente se dizolvă într-un pahar cu apă înainte de a fi administrate. Comprimate efervescente nu trebuie luate pe stomacul gol pentru a preveni iritaţia gastrică.

Combinaţia acid acetilsalicilic- acid ascorbic nu se utilizează în următoarele situații:

• hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic, acid ascorbic sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) (reacție încrucișată)

• pacienţi cu mastocitoză pre-existentă, în care utilizarea acidului acetilsalicilic poate induce reacţii de hipersensibilitate severă (inclusiv șoc circulator cu înroşire a feţei, hipotensiune arterială, tahicardie şi vărsături) ;

• antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor sau a substanţelor cu acţiune similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene;

• ultimul trimestru de sarcină (după 24 de săptămâni) (Vezi pct.4.6) ;

• ulcer peptic activ;

• diateză hemoragică dobândită sau congenitală

• insuficienţă renală severă ;

• insuficienţă hepatică severă;

• insuficienţă cardiacă necompensată severă;

• administrare concomitentă cu metotrexat în doze de 15 mg/săptămână sau mai mult (Vezi pct.4.5);

• administrare concomitentă cu anticoagulante orale la pacienţii cu antecedente de ulcer gastro- duodenal (Vezi pct. 4.5).

Acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu precauție în următoarele cazuri:

• în cazul administrării concomitente cu alte medicamente, pentru a evita orice risc de supradozaj, verificați dacă acidul acetilsalicilic este absent din compoziția altor medicamente ;

• în cazul administrării pe termen lung a analgezicelor în doze mari, debutul cefaleei nu trebuie tratat cu doze mai mari ;

• utilizarea regulată de analgezice, în special o combinație de analgezice, poate duce la leziuni renale persistente, cu un risc de insuficiență renală.

  Monitorizarea tratamentului trebuie să fie consolidată în următoarele cazuri:

• la pacienții cu antecedente de ulcer gastric sau duodenal sau antecedente de hemoragii gastro-intestinale, sau gastrită;

• la pacienții cu insuficiență renală sau la pacienții cu insuficiență cardiovasculară (boli renale vasculare, insuficiență cardiacă congestivă, depleție volemică, intervenții chirurgicale majore, sepsis, evenimente majore hemoragice), deoarece acidul acetilsalicilic poate mări și mai mult riscul de insuficiență renală și insuficiență renală acută ;

• la pacienții cu insuficiență hepatică ;

• la pacienții cu astm bronșic: apariția unui atac de astm, la unii pacienți, poate fi legată de o alergie la medicamente anti-inflamatoare non-steroidiene sau la acid acetilsalicilic; în acest caz, acest medicament este contraindicat (vezi pct 4.3);

• la pacientele cu metroragie sau menoragie (risc de creștere a volumului și duratei sângerărilor menstruale) ;

• administrarea concomitentă de anticoagulante (vezi pct 4.5).

Acidul acetilsalicilic poate precipita bronhospasmul și induce atacuri de astm bronșic sau alte reacții de hipersensibilitate. Factorii de risc sunt astmul pre-existent, febra fânului, polipii nazali, sau boli respiratorii cronice. Acest lucru se aplică și la pacienții care prezintă reacții alergice (de exemplu reacții cutanate, prurit, urticarie) la alţi alergeni.

Pot apărea în orice moment în timpul tratamentului hemoragii gastro-intestinale sau ulcerații / perforații, unele cu evoluție letală, ,fără ca pacientul sa prezinte obligatoriu semne anterioare sau antecedente.

Riscul relativ creşte odată cu creșterea dozelor, la pacienții cu antecedente de ulcer gastro-intestinal, în special cu complicații de hemoragie sau perforare, la subiecții vârstnici, la subiecții cu o greutate corporală scăzută, și la pacienții tratați cu anticoagulante sau inhibitori ai agregării plachetare (vezi pct

4.5 ). În cazul unei sângerări gastro-intestinale sau ulcer, tratamentul trebuie întrerupt imediat.

Având în vedere efectul inhibitor al acidului acetilsalicilic asupra agregării plachetare, care are loc chiar și la doze foarte mici și persistă timp de câteva zile, pacienţii trebuie să fie avertizați asupra riscului de hemoragie în cazul unei intervenții chirurgicale, chiar și de natură minoră (de exemplu, în cazul extracțiilor dentare).

Acidul acetilsalicilic reduce excreția acidului uric. Acest lucru poate declanşa criza de gută la pacienţii cu excreţie redusă de acid uric.

Sindromul Reye, o boală foarte rară şi care poate pune viaţa în pericol a fost observat la copii și adolescenți cu semne de infecție virală (în special, varicelă şi episoade asemanatoare gripei) cărora le- a fost administrat acid acetilsalicilic. În consecință, acidul acetilsalicilic trebuie administrat la copiii și adolescenții în această situație numai la recomandarea mediculuis, atunci când alte măsuri nu au dat rezultate. În caz de vărsături persistente, tulburări ale conștienței sau comportament anormal, tratamentul cu acid acetilsalicilic trebuie întrerupt.

Utilizarea de salicilați timp de 6 săptămâni după vaccinarea împotriva virusului varicelei, trebuie evitată.

În unele forme severe de deficit de G6PD, acidul acetilsalicilic poate provoca hemoliză. Factorii care pot crește riscul de hemoliză sunt, de exemplu doze mari, febră sau infecții acute.

În caz de deficit de G6PD, acidul acetilsalicilic trebuie administrat sub supraveghere medicală. Hemoliza a fost, de asemenea, observată la doze mari de acid ascorbic.

Utilizarea acestui medicament nu este recomandată în timpul alăptării (vezi pct 4.6)

Există unele dovezi că medicamentele care inhibă sinteza ciclooxigenazei / prostaglandinei poate determina afectarea fertilității feminine printr-un efect asupra ovulatţei. Acest lucru este reversibil la întreruperea tratamentului.

Acidul ascorbic

Se recomandă precauție la pacienții cu hiperoxaluria, o predispoziție la nefrolitiază cu oxalat de calciu sau la pacienții cu nefrolitiază recurentă.

De asemenea, este recomandată precauție la pacienții cu supraîncărcare cu fier sau tulburări în utilizarea fierului (talasemie, hemocromatoză, anemie sideroblastică).

Acest medicament conține sodiu 473.72 mg (20,61 mmol) per comprimat efervescent. A se lua în considerare de către pacienții cu o dietă controlată din punct de vedere a sodiului.

Mai multe substanțe sunt implicate în interacțiuni, din cauza proprietăților lor de inhibare a agregării plachetare: abciximab, acid acetilsalicilic, clopidogrel, epoprostenol, eptifibatidă, iloprost și iloprost trometamol, ticlopidină și tirofiban.

Utilizarea mai multor inhibitori ai agregării plachetare crește riscul de sângerare, așa cum o face asocierea lor cu heparină sau molecule înrudite, anticoagulante orale sau alte trombolitice, și trebuie să fie luate în considerare prin menținerea monitorizării clinice regulate.

Creşte toxicitatea hematologică a metotrexatului (din cauza reducerii clearance-ului renal al metotrexatului de către acidul acetilsalicilic.).

Risc hemoragic crescut.

Risc crescut de hemoragie.

Risc crescut de ulcere gastro-intestinale și hemoragie.

Risc crescut de hemoragie (inhibarea agregării plachetare și agresiune a mucoasei gastroduodenale de către acidul acetilsalicilic). Trebuie utilizat un alt medicament anti-inflamator sau alt analgezic sau antipiretic.

Risc crescut de hemoragie. În cazul în care administrarea concomitentă nu poate fi evitată, se recomandă monitorizarea clinică.

Scade efectul uricozuric (competiţie la nivelul eliminării tubulare renale a acidului uric);

Risc crescut de hemoragie. În cazul în care administrarea concomitentă nu poate fi evitată, se recomandă monitorizarea clinică.

Creșterea toxicității metotrexatului, în special toxicității hematologice (din cauza reducerii clearance- ului renal al metotrexatului de către acidul acetilsalicilic).

Hemograma trebuie monitorizată săptămânal în timpul primelor săptămâni de administrare concomitentă. Este necesară monitorizarea atentă a pacienților cu insuficiență renală (chiar ușoară), precum și a pacienților vârstnici.

Risc crescut de hemoragie. Se recomandă monitorizarea clinică.

Cresc excreția renală a acidului acetilsalicilic datorită alcalinizarii urinei. Se recomandă ca medicamentele gastro-intestinale administrate topic și antiacidele să fie administrate cu cel puțin 2 ore, înainte sau după acidul acetilsalicilic.

Administrarea concomitentă care acționează la diferite niveluri ale hemostazei crește riscul de hemoragie. De aceea, la pacienții cu vârsta mai mică de 65 de ani, administrarea concomitentă de heparine (sau molecule înrudite) la doze preventive şi de acid acetilsalicilic, indiferent de doză, trebuie luată în considerare prin menținerea monitorizării clinice și monitorizării de laborator după cum este necesar.

Risc hemoragic crescut.

Risc hemoragic crescut.

Creşte concentraţia plasmatică a digoxinei din cauza scăderii excreţiei renale.

Se recomanadă monitorizarea concentrației plasmatice de digoxină și, dacă este necesar, se recomandă ajustarea dozei.

Accentuarea efectului hipoglicemiant la doze mari de acid acetilsalicilic prin acțiunea hipoglicemiantă a acidului acetilsalicilic și prin deplasarea de la legarea de proteinele plasmatice a sulfonilureei. Se recomandă monitorizarea glicemiei

Risc crescut de hemoragie.

În timpul tratamentului cu glucocorticoizi scad concentraţiile plasmatice de salicilaţi din cauza eliminării crescute a salicilaţilor de către glucocorticoizi, cu risc de supradozaj cu salicilaţi la întreruperea acestui tratament.

Insuficiența renală acută poate să apară la pacienții deshidratați din cauza scăderii ratei de filtrare glomerulară secundarăscăderii sintezei de prostaglandine renale. În plus, poate să apară reducerea efectului antihipertensiv. Asigurați-vă că pacientul este hidratat și funcția renală este monitorizată la începutul tratamentului.

Creşte toxicitatea acidului valproic din cauza deplasării sale de pe locurile de legare de proteinele plasmatice

Risc crescut de leziuni la nivelul mucoasei gastro-intestinale şi de creştere a timpului de sângerare, din cauza efectelor aditive ale acidului acetilsalicilic şi alcoolului etilic. Admistrarea concomitenta trebuie evitata.

Risc crescut de ulcere gastro-intestinale și hemoragie.

Utilizarea concomitentă cu acid ascorbic poate crește toxicitatea fierului în țesuturi, în special la nivel cardiac, cauzând decompensare cardiacă.

Administrarea de acid ascorbic crește absorbția gastro-intestinală. Acest lucru trebuie luat în considerare la pacienții cu insuficiență renală, în caz de substituție de fier și administrarea antiacidelor cu conținut de aluminiu.

Acidul acetilsalicilic și acidul ascorbic în doze mari pot interfera cu anumite teste de laborator, de exemplu testul sângerărilor oculte în materiile fecale , testele funcționale hepatice.

Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ cursul sarcinii și / sau al dezvoltării embrionare / fetale. Datele din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de avort, malformații cardiace și gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine în perioada de sarcină timpurie. Riscul absolut de malformații cardiovasculare a crescut de la mai puțin de 1% până la aproximativ 1,5%. Riscul pare să crească odată cu doza și durata tratamentului.

La animale, administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine a demonstrat că duce la creșterea pierderii pre și post implantare si mortalitate embrio-fetală. In plus, o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, a fost raportată la animalele la care s-a administrat un inhibitor al sintezei de prostaglandine în timpul fazei de organogeneză a gestației.

Cu excepția cazului în care administrarea este absolut necesară, acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat în primele 24 de săptămâni de sarcină. În cazul în care acidul acetilsalicilic este

administrat la o femeie care vrea să rămână gravidă sau la femeia gravidă în timpul primelor 24 de săptămâni de sarcină, doza trebuie să fie cât mai mică posibil și durata tratamentului cât mai scurtă posibil.

După 24 de săptămâni de sarcină, toți inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune fătul la:

• toxicitate cardiopulmonară (închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară) ;

• insuficiență renală, care poate evolua până la insuficiență renală cu oligohidramnioză..

  În ultima parte a sarcinii, mama și nou-născutul pot prezenta:

• prelungirea timpului de sângerare, din cauza inhibării agregării plachetare, care poate să apară chiar și după administrarea de doze foarte mici de acid acetilsalicilic.

• inhibarea contracțiilor uterine care duc la întârzierea sau prelungirea travaliului.

În consecință, acidul acetilsalicilic este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină (peste 24 de săptămâni de gestație) (vezi pct. 4.3).

Acidul acetilsalicilic trece în laptele matern.

Prin urmare, acidul acetilsalicilic nu este recomandat în timpul alăptării (vezi pct 4.4).

Există unele dovezi că medicamentele care inhibă sinteza prostaglandinelor,/ciclooxigenazei pot determina afectarea fertilității feminine printr-un efect asupra ovulaţiei. Acest lucru este reversibil la întreruperea tratamentului.

Nu are efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.

Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că pot să apară cefalee sau amețeli.

Următoarele reacții adverse se bazează pe raportări spontane după punerea pe piață a tuturor formelor farmaceutice orale, inclusiv tratamentul pe termen scurt sau pe termen lung.

Anemie sau deficit de fier cu semne de laborator şi clinice, semnele și simptomele respective au apărut ca urmare a hemoragiei.

Hemoliza și anemie hemolitică la pacienții cu forme severe de glucoză-6-fosfat dehidrogenază (G6PD) Trombocitopenia.

Reacții de hipersensibilitate, reacții anafilactice, astm, angioedem

Reacțiile de hipersensibilitate cu manifestări clinice şi de laborator inclusiv reacții care afectează pielea,tractu respirator, tractului gastrointestinal și sistemului cardiovascular, în special la pacienţii cu

astm . Simptomele includ erupții cutanate, urticarie, edem, prurit, scăderea tensiunii arteriale, sindrom de astm, dispnee, rinită, congestie nazală, stres cardio-respirator, și foarte rar, reacții severe, inclusiv șoc anafilactic sau angioedem.

Foarte rare:

Acidul acetilsalicilic inhibă excreția acidului uric. Acest lucru poate provoca guta la pacienţii care deja tind sa aibă o excreţie scazută de acid uric.

Dureri de cap, amețeli, senzație de pierdere a memoriei, tinitus, care sunt, de obicei semne de supradozaj.

Hemoragie intracraniană și cerebrală.

Sindroame hemoragice (epistaxis, sângerare a gingiilor, purpură, hemoragii urogenitale, etc.), cu o creștere a timpului de sângerare. Riscul de sângerare poate persista timp de 4 până la 8 zile după întreruperea tratamentului cu acid acetilsalicilic. Aceasta poate duce la un risc crescut de hemoragie în cazul unei intervenții chirurgicale. Poate, de asemenea, să apară hemoragie intracraniană și gastro- intestinala. Hemoragia intracraniană poate fi letală, în special atunci când este administrat la vârstnici. Au fost raportate hemoragii grave, hemoragie cerebrală (în special la pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată și / sau tratamentul concomitent cu anticoagulante), care, în cazuri singulare pot pune viața în pericol.

Rare:

Reacții de hipersensibilitate , cum sunt astm bronșic, rinită, congestie nazală.

Edem pulmonar non-cardiogen în cazul utilizării cronice și în contextul unei reacții de hipersensibilitate din cauza acidului acetilsalicilic.

Frecvente:

Tulburări gastro-intestinale de tract digestiv superior și inferior, cum sunt dispepsie, reflux, greață, vărsături

Mai puțin frecvente:

Dureri gastro-intestinale și abdominale Rare:

Tulburări gastro-intestinale superioare: esofagită, duodenită erozivă, gastrită erozivă, ulcerații esofagiene, perforații.

Tulburări gastro-intestinale inferioare: ulcerații intestinale la nivelul intestinului subțire (la nivelul jejunului și ileonului ) și gros (la nivelul colonului şi rectului), colită.

Foarte rare:

Hemoragie gastro-intestinala ocultă sau manifestă (hematemeză, melenă, etc.), care duce la anemie cu deficit de fier. Riscul de sângerare este dependent de doză.

Ulcere gastrice și perforații gastro-intestinale.

Aceste reacții pot sau nu pot fi asociate cu hemoragie și pot să apară la orice doză de acid acetilsalicilic și la pacienții cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastro- intestinale grave.

Cu frecvență necunoscută:

Diaree la doze mari de acid ascorbic.

Cu frecvență necunoscută:

Creștere a enzimelor hepatice (transaminaze), insuficiență hepatică, leziuni hepatice, în principal hepatocelulare.

Mai puțin frecvente:

Urticarie, erupții cutanate tranzitorii, prurit Cu frecvență necunoscută:

Reacţii cutanate

Cu frecvență necunoscută:

Insuficiență renală, insuficiență renală acută.

Nefrolitiază (oxalat de calciu), din cauza acidului ascorbic

Cu frecvență necunoscută: Sindromul Reye (vezi pct 4.4)

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: adr@anm.ro.

Riscul de supradozaj este semnificativ la subiecții vârstnici și mai ales la copiii mici (supradozaj terapeutic sau, mai frecvent, intoxicații accidentale), caz în care acesta poate fi letal. Edemul pulmonar non-cardiogen poate să apară în caz de supradozaj cu acid acetilsalicilic acut și cronic (vezi pct 4.8).

Intoxicatie moderată:

Simptome cum sunt tinitus, senzație de afectare a auzului, transpirație, greață și vărsături, cefalee, amețeli sunt semne de supradozaj și pot fi controlate printr-o reducere a dozei.

Intoxicații severe:

Simptomele includ: febră, hiperventilație, cetoză, alcaloză respiratorie, acidoză metabolică, comă, colaps cardiovascular, insuficiență respiratorie, hipoglicemie severă.

La copii, o supradoză poate fi letală la o doză de la 100 mg / kg într-o singură administrare.

• Transferul imediat la o unitate spitalicească de specialitate

• Lavaj gastro intestinal și administrarea de cărbune activ

• Controlul echilibrului acido-bazic

• Alcalinizarea urinei cu monitorizarea pH-ului urinei

• Hemodializă în cazuri de intoxicație severă

• Controlul electroliților plasmatici și substituirea depleției

• Tratamentul simptomatic

După administrarea unei doze unice de acid ascorbic mai mare de 3 g pe zi, pot să apară diaree osmotică și tulburări gastro-intestinale, cum sunt greața sau gastrita.

Cazuri izolate de supradozaj acut și cronic cu acid ascorbic sunt raportate în literatură. Supradozajul cu acid ascorbic poate duce la hemoliza oxidativă la pacienții cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază, coagulare intravasculară diseminată și valori semnificativ crescute de oxalați

plasmatici și urinari. Valori crescute ale concentrației de oxalat s-au dovedit a duce la depuneri de oxalat de calciu la pacienții cu dializă. În plus, există mai multe rapoarte care au arătat că doze mari de vitamina C, administrată atât oral cât și intravenos pot provoca depuneri de oxalat de calciu, cristalurie cu oxalat de calciu la pacienții care au o predispoziție pentru agregare crescută de cristale, nefropatie tubulointerstițială, și insuficiență renală acută ca urmare a cristalelor de oxalat de calciu

Sistemul nervos, alte analgezice şi antipiretice, acid salicilic şi derivaţi, combinaţii, excluzând psiholeptice, codul ATC: N02BA51.

Acidul acetilsalicilic aparține clasei de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, care au proprietăți analgezice, antipiretice și antiinflamatoare. Mecanismul său de acțiune se bazează pe inhibarea ireversibilă a ciclooxigenazei implicată în sinteza prostaglandinelor. Acidul acetilsalicilic inhiba, de asemenea, agregarea trombocitelor prin blocarea sintezei de tromboxan A2 în plachete.

Dozele orale de la 300 mg la 1000 mg de acid acetilsalicilic sunt utilizate pentru tratamentul simptomatic al durerii ușoare până la moderate și în condiții febrile minore, cum sunt răceli sau simptome asemănătoare gripei, pentru reducerea temperaturii.

Vitamina hidrosolubilă acid ascorbic este o parte a unui sistem de protecție al organismului împotriva radicalilor de oxigen și a altor oxidanți de origine endogenă sau exogenă, care joacă un rol deosebit în procesul inflamator și în funcția leucocitelor.

Atât experimentele in vitro, cât și cele și ex vivo indică faptul că acidul ascorbic are un efect pozitiv asupra răspunsului imun leucocitar la om.

Acidul ascorbic este esențial pentru sinteza substanței de bază intracelulară (muco-polizaharide) care, împreună cu fibrele de colagen, este responsabilă pentru etanșarea pereților capilari.

Adaosul de acid ascorbic la acidul acetilsalicilic limitează dimensiunea afectării gastrointestinale și stresul oxidativ. Aceste beneficii pot avea ca rezultat un profil de tolerabilitate îmbunătățit pentru combinaţia acid ascorbic - acid acetilsalicilic, comparativ cu administrarea numai a acidului acetilsalicilic.

După administrarea orală, acidul acetilsalicilic este absorbit rapid și complet din tractul gastro- intestinal. În timpul și după absorbție, acidul acetilsalicilic este transformat în principalul său metabolit activ, acidul salicilic. Concentrațiile plasmatice maxime sunt atinse după 10-20 de minute pentru acidul acetilsalicilic și respectiv după 0,3-2 ore pentru acidul salicilic.

După administrarea orală, acidul ascorbic este absorbit în intestinul uman printr-un sistem de transport activ,Na+- dependent, cel mai eficient la nivelul intestinului proximal. Absorbția nu este proporțională cu doza.

Atât acidul acetilsalicilic cat şi acidul salicilic se leagă în proporție mare de de proteinele plasmatice și sunt distribuite rapid prin întreg organismul. Acidul salicilic trece în laptele matern și traversează placenta.

Deoarece doza orală zilnică de acid ascorbic este crescută, concentrația în plasmă și alte fluide ale corpului nu crește proporțional, ci tinde să se apropie de limita superioară.

Acidul salicilic este eliminat predominant prin metabolizare hepatică. Metaboliții săi sunt acidul saliciluric, glucuronid fenolic salicilic, glucuronidă salicilacil, acid gentisic și acid gentisuric.

Principalii metaboliți ai acidului ascorbic sunt oxalatul și acidul diketogluconic. Eliminare:

Cinetica de eliminare a acidului salicilic este dependentă de doză, deoarece metabolizarea sa este limitată de capacitatea enzimelor hepatice. Prin urmare, timpul de înjumătățire plasmatică variază de la 2 la 3 ore după doze mici până la aproximativ 15 ore la doze mari. Acidul salicilic și metaboliții săi sunt eliminați în principal prin rinichi.

Acidul ascorbic este excretat predominant prin rinichi.

Profilele de siguranță preclinice ale acidului acetilsalicilic și acidului ascorbic sunt bine documentate.

În studiile la animale, salicilații au provocat leziuni renale la doze mari, dar nu și alte leziuni organice. Acidul acetilsalicilic a fost studiat extensiv in vitro și in vivo pentru mutagenicitate; nu s-a găsit nicio dovadă relevantă a unui potențial mutagen. Același lucru se aplică şi în cazul studiilor de carcinogenitate.

Salicilații au prezentat efecte teratogene în studiile efectuate la animale la o serie de specii diferite. Au fost descrise tulburări de nidare, efecte embriotoxice și fetotoxice și afectarea capacității de învățăre la descendenți după expunerea prenatală.

Intoxicația cronică cu salicilat poate fi insidiosă, având în vedere că semnele și simptomele sunt nespecifice. O intoxicație cronică ușoară cu salicilat sau salicilism are loc, de obicei, numai după utilizarea repetată a unor doze mari. Simptomele includ amețeli, vertij, tinitus, surditate, transpirație, greață și vărsături, cefalee, și confuzie, și pot fi controlate prin reducerea dozei. Tinitusul poate apărea la concentrații plasmatice de 150 până la 300 micrograme / ml. Mai multe reacții adverse grave au loc la concentrații mai mari de 300 micrograme / ml.

Acidul ascorbic este bine cunoscut ca substanță non-toxică, cu un indice terapeutic mare, fără efecte teratogene, mutagene sau cancerigene.